Un articol scris de colega noastră Mădălina despre opțiunile de a avea aceeași carieră întreaga viață sau de a alege reconversia profesională. Și recomandări de primi pași dacă alegi să te reorientezi.
Știm cu toții, de la părinții noștri sau din societate, că ar trebui să urmăm anumite studii, să ne specializăm și astfel să ne asigurăm viitorul profesional. Ar trebui să găsim un loc de muncă în domeniul pe care l-am studiat și să devenim, în timp, experți. Conform acestei gândiri, a te reorienta spre un alt drum în carieră nu este nici măcar o opțiune.
Totuși, ce se întâmplă într-un context în care lucrurile se schimbă atât de rapid și în care unele câmpuri devin de domeniul trecutului cu o viteză mare? De exemplu, introducerea de date se automatizează prin programe avansate de scanare și interpretare a documentelor, asistența tehnică este robotizată în primă fază, fabricile au deja zeci de ani de când lucrează cu roboți specializați, iar unii angajați au acum rol mai degrabă de supraveghere și control a acestora decât de lucru fizic în procesul de producție.
În vremuri ca acestea, specializările vor deveni mai puțin importante (nu în toate domeniile și nu complet), iar accentul se va pune din ce în ce mai mult pe adaptabilitate, pe posibilitatea de a învăța rapid abilități și cunoștințe noi și pe abilitățile tehnice (un atribut cunoscut drept ”tech-savvy”). Un exemplu în acest sens sunt absolvenții Facultății de Informatică – dobândirea unor cunoștințe de programare nu creează automat un bun programator. În schimb, e foarte important ca aceștia să se mențină la curent cu toate inovațiile tehnice care apar în timp și să se adapteze atât acestora, cât și schimbărilor din piață. În acest caz, experiența îndelungată pe o singură tehnologie (eventual o anumită versiune) nu e un indicator al succesului, ci poate fi chiar un detractor în procesul de selecție dacă respectiva persoană nu a interacționat și cu versiunile noi ale acesteia.
În ceea ce privește tinerii absolvenți, specializarea din cadrul facultății ajunge puțin spre foarte puțin relevantă, în prezent punându-se accentul mult mai mult pe potențialul pe care aceștia îl au. Mai exact, pe aptitudini, versatilitate și atitudinea față de noi provocări. Astfel avem absolvenți de Litere, domeniu profund umanist, care intră în zona tehnică datorită abilităților lingvistice și care, în unele cazuri, evoluează spre posturi profund tehnice (nivel 2 sau chiar mai sus de complexitate) – în aceste situații, nu doar facultatea a fost cea care i-a pregătit, ci și ei au avut deschiderea de a învăța și de a se adapta unor noi provocări și responsabilități.
În contextul actual, reconversia profesională nu mai e doar ultima soluție a celor rămași fără alternative, ci devine o opțiune viabilă pentru oricine își dorește altceva de la viața profesională.
Partea plină a paharului e faptul că schimbările de carieră (sau de drum profesional) nu mai sunt atât de neobișnuite ca acum câțiva ani. O persoană care își dă seama că nu i se mai potrivește domeniul în care activează poate alege să facă o schimbare de macaz și să se îndrepte spre altceva fără a fi privită critic de ceilalți. Este un demers care, clar, presupune un efort și un angajament de a învăța (uneori de la zero) un domeniu necunoscut, dar care pe termen lung poate avea satisfacții mai mari. Important totuși, în această situație, e ca această persoană să treacă mai întâi printr-un proces de analiză atât a deciziei, cât și a sa însăși, pentru a vedea dacă într-adevăr această schimbare i s-ar potrivi.
Și deci, dacă se pune problema acestei mari schimbări profesionale, ce e de făcut?
În primul rând, introspecția e un prim proces cheie. A sta tu cu tine însuți, a-ți analiza punctele tari, punctele slabe, ce îți place să faci și ce nu ai (mai) vrea să faci deloc. Cum îți vizualizezi programul? Cât de mult imprevizibil ești gata să lași în viața ta? Cât de multe riscuri vrei să-ți asumi sau cât de sigur vrei să fie viitorul drum? Toate aceste întrebări te vor ajuta să-ți formezi o idee vagă despre ce îți dorești de la viitor, ce ești dispus să faci pentru el și către ce anume să te reorientezi.
Apoi, prospectarea pieței te va ajuta să îți faci o imagine despre ce alte domenii există pe piață (poate ce domenii noi au apărut de când ai intrat în câmpul muncii), ce se caută și ce nu mai e neapărat de actualitate. Astfel, vei ști să îți limitezi căutările spre variante realiste unde poți face reconversia.
Ulterior, poți discuta cu persoane din domeniile de interes – prieteni, cunoștințe, relații. Nu ezita să îți întrebi prietenii dacă au prieteni sau cunoștințe care lucrează deja într-o arie care e de interes pentru tine și care ți-ar putea oferi informații din interior, mai detaliate decât ai putea găsi la o căutare pe internet. Ar trebui să afli, pe lângă aspecte care țin de poziții, și ce anume se cere pentru a intra într-un domeniu sau altul și care sunt opțiunile de intrare pe care le-ai avea. Astfel, îți poți crea un plan de acțiune și poți defini pași concreți prin care ideea de schimbare să devină o realitate palpabilă.
Nu în ultimul rând, menține-te la curent cu mișcările din piață și cu noutățile și încearcă să selectezi câteva surse de încredere pe care să te bazezi pentru informații. Și, cum s-ar spune, ”întinde-ți antenele”.
Dacă simți sau crezi că a venit momentul pentru ceva nou și iei în considerare o schimbare de direcție în carieră, e posibil să ai și câteva întrebări. Putem încerca să îți răspundem măcar la o parte din ele dacă ne lași un mesaj la madalina@edurom.ro.
Cu ocazia lansării noului program de învățare Eduromtech, am revenit cu acest nou articol în care am oferit câteva clarificări și răspunsuri pe acest subiect. Iar aici poți găsi răspunsurile noastre la întrebări specifice primite despre Eduromtech.
